Un articol recent scris de Yives Fassin (2009) propune un nou model al stakeholderilor. Spre deosebire de modelele lui Freeman (2003) si cel al lui Post, Preston si Sachs(2007), modelul mizei aduce îmbunătăţiri vizibile pentru ceea ce înseamna managementul stakeholderilor, introducând doi termeni noi, stakekeeperi si stakewatcheri.
Punctul forte al modelului este relatia triunghiulara care se formeaza intre cele trei tipuri de stakeholderi, astfel incat fiecare stakeholder e supravegheat de un stakewatcher, care, mai apoi, e vegheat de un stakekeeper (un fel de matriusca ruseasca).
Ceea ce reiese din perspectiva lui Fassin este că rolurile sunt interşanjabile, având un caracter dinamic. Guvernul reglator, normativ, deci un stakekeeper, dar poate fi şi un stakeholder silenţios, media este un stakewatcher, dar şi un stakekeeper.
Modelul lui Fassin arată că realizarea unei hărţi a stakeholderilor nu urmează un pattern strict, o reţetă, datorită caracterului dinamic al stakeholderilor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Andreea, postez aici ce ti-am scris si pe messenger in speranta ca vor citi si alte persoane interesate de aceasta tema.
RăspundețiȘtergere--
ce spui tu ca spune fassin nu mi se pare departe de ceea ce stiam deja, si anume ca teoria stakeholderilor nu implica o piramida a acestor entitati (stakeholderii), unde ii ierarhizam si unii par mai putin importanti decat altii intr-un cadru general
dimpotriva, stakeholderii ar putea fi descrisi mai bine printr-o grila de sfere de "interese" (stakes)
ca atare, exista o dinamica atat in ceea ce priveste interesul stakeholderilor (caci stakeholderii nu doresc a priori ca o organizatie sa fie responsabila ci doar in functie de interesul lor momentan), cat si in ceea ce priveste pozitia pe care o ocupa
in acest al doilea sens, un stakeholder poate vorbi pentru un alt stakeholder sau sa-si schimbe locul cu altul
de exemplu, in Europa este tot mai raspandita -- pe fondul dezvoltarilor din ultimul deceniu din bioetica -- ideea ca si animalele sunt stakeholderi (cauta Ethical Matrix: www.ethicaltools.info)
dar animalele nu sunt capabile sa se reprezinte, ca atare ele vor fi reprezentate de alti stakeholderi
sau se poate intampla ca o comunitate, care este stakeholder pentru o companie de tutun, sa nu se poata reprezenta fiindca este mult prea mica
in acest caz, anumite institutii ale statului preiau rolul de stakeholder pe care ar fi trebuit sa-l joace acea comunitate
paranteza: ce am observat ca lipseste din multe descrieri ale relatiei dintre organizatii si stakeholderi este tipul de canal de relationare
de exemplu, spunem ca este un interes din partea stakeholderilor in modul cum lucreaza o companie
dar exista un interes si din partea unei companii in modul cum stakeholderii reactioneaza la inovatiile tehnologice aduse de acea companie
sunt doua canale de relationare intre interesele companiilor si stakeholderilor, iar de cele mai multe ori aceste doua canale se multiplica si se impletesc pana la imposibilitatea distingerii lor
revenind, dinamica dintre pozitia ocupata de stakeholderi mi se pare cea mai intuitiva
de exemplu, de foarte multe ori, institutiile statului si ong-urile isi schimba pozitiile intr-o anumita chestiune de la un moment in timp la altul: la inceputul unui proiect precum Rosia Montana, statutul se poate impotrivi proiectului, si la fel si ong-urile; ulterior, ong-urile se substituie statului si prin presiunile pe care le fac ajung sa determine o modificare a legislatiei in sensul blocarii oricarui proiect pe motiv ca zona este declarata rezervatie naturala
asa se explica si caracterul de stakewatcher al unor stakeholderi